Pe cărările de la Bărcaciu

articol întreg

Am bifat într-un minunat weekend de octombrie 2019 o tură ce ne stătea pe creier de ani de zile. Cărările de la Bârcaciu, în Munții Făgăraș.

Sîntem musafiri frecvenți ai familiei Petre, ajungem pe la Cabana Bârcaciu destul de des în turele de drumeție sau schi de tură (detalii pe www.mountainguide.ro). Cu bicicleta e mai greu, pentru că e relativ departe de Brașov (unde oferta este prea generoasă). Nici urcarea nu e tocmai cea mai prietenoasă, cu 800 metri diferență de nivel în aproximativ 5 kilometri de cărare. Problema cea mai mare este, însă, programul – pe care, iată, am reușit să-l potrivim și să mergem, în sfârșit, cu bicicleta la Bârcaciu.

Și bine am făcut. A fost cum ne imaginam, și încă ceva peste. Ceva mult peste.

Dacă timpul e prețios, și picioarele țin la tăvăleală, poți face o tură de o zi. Urcare de la Poiana Neamțului, o pauză de hidratare și alimentare la Cabana Bârcaciu, continuat apoi spre creastă până pe vârful Scara, și înapoi la vale. Noi recomandăm, însă, un program de două zile. Anume:

Prima zi am dedicat-o urcării la cabană. Cărarea turistică de acces dinspre Poiana Neamțului e foarte bătută și este ciclabilă 100%. Single trail natural cu de toate. Bolovani, pietre, rădăcini, curbe strânse. Am profitat de urcare să ne alegem liniile, și chiar ne-am distrat încercând să stăm la deal cât mai mult pe bicicletă. Am stat mai mult decât speram. Ajunși la cabană, am lăsat parte din bagaj, ne-am omenit cu bunătățuri de-ale Coanei Mariana, și am luat-o la vale pe cărare. O bucurie, după cum se poate vedea și din montajul video mai jos. Apoi o nouă urcare, bineînțeles – n-a zis nimeni că e ușor. :).

 

A doua zi am urcat în creastă, pe muchia Bârcaciu, apoi pe vârful Scara. Unde ne-a furat peisajul, vremea bună, discuțiile cu Tudor Oprea – referință a mountain bikingului din România, pe care avem privilegiul să-l numim prieten vechi. De aici la vale spre Șaua Puha, apoi prin căldarea Puha spre muchia Bârcaciu. Varianta noastră de coborât a fost pe vechiul Drum al Tunurilor, care de la intersecția cu cărarea turistică Bârcaciu – Negoiu nu mai este marcat. Super fain, sălbatic, dar nu recomandăm aventurarea pe aici fără ghid sau track gps. Noi am mers pe acolo mulțumită lui Tudy, și tare fain a fost:

 

Varianta sigură este înapoi la cabană și reluată cărarea turistică Bârcaciu – Poiana Neamțului, care la a doua încercare va fi și mai faină.

După cum puteți vedea în film, noi am făcut urcarea pe Scara urcând matematic pe muchie. E opțiunea cea mai rapidă, dar și cea mai grea. Cu ebike-ul mai complicat, ba chiar de evitat. Douăj’de kile în spate pe muchia expusă, înclinată și pietroasă nu e o idee bună. Dacă e să plimbați electronii pe acolo, vă sugerez să continuați marcajul cruce galbenă spre Șaua Puha – practic urcați pe unde coborâți.

Cea mai bună perioadă de mers la Bârcaciu? Sfârșit de septembrie, început de octombrie. Vremea e mai stabilă, chiar dacă ziua nu mai e așa lungă. S-a mai uscat iarba, se văd mai bine capcanele din cărare. S-a uscat și zmeurișul și murișul, iar frunzele căzute încă nu au înghițit cărarea în zonele mai joase. La începutul verii e încă zăpadă pe creste, iar mai jos situația e umedă, deci alunecoasă. Dacă miza e doar cabana, atunci sezonul de relativ lung: de la început de mai până la sfârșit de octombrie. Cu mici variații, evident, și verificați prognoza meteo înainte. În orice caz, ideea e să vă duceți. :). Merită.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *