Iarna asta a fost foarte s\u0103rac\u0103 \u00een z\u0103pad\u0103. A nins ceva, dar prea pu\u0163in. Am prins doar c\u00e2teva zile de schi c\u00e2t de c\u00e2t \u00een Poian\u0103 prin martie. \u015ei cam at\u00e2t. Apoi, a venit prim\u0103vara \u015fi odat\u0103 cu ea \u015fi z\u0103pada. Mult\u0103, dar perisabil\u0103, din p\u0103cate. \u00cenainte s\u0103 se duc\u0103 de tot, ne-am bucurat de un weekend de schi de tur\u0103 prin Cindrel, mai sus de sta\u0163iunea P\u0103ltini\u015f din Sibiu.<\/p>\n
Mult\u0103 lume spune c\u0103 schiul de tur\u0103 este varianta de iarn\u0103 a mountain-bikingului \u2013 al\u0163ii zic invers, c\u0103 bicicleta de munte \u00ee\u0163i d\u0103 posibilitatea s\u0103 vezi cum arat\u0103 vara zonele pe care le str\u0103ba\u0163i iarna pe piei de foc\u0103. Dreptate au \u015fi unii \u015fi al\u0163ii. Totu\u015fi, cu bicicleta po\u0163i umbla cam trei anotimpuri din patru, cu schiurile doar trei-patru luni \u00een iernile bune.<\/p>\n
Anul \u0103sta a fost prima dat\u0103 c\u00e2nd mi-am pus schiuri de tur\u0103 \u00een picioare \u015fi de fiecare dat\u0103 s-a l\u0103sat cu durere. La prima tur\u0103, am f\u0103cut ni\u015fte frumoase julituri pe c\u0103lc\u00e2ie, de la cl\u0103pari. La a doua tur\u0103, juliturile s-au transformat \u00een r\u0103ni \u00een toat\u0103 regula, plus un tendon \u00eentins. La a treia tur\u0103, am plecat f\u0103r\u0103 s\u0103 m\u0103 \u00eenc\u0103lzesc, a\u015fa c\u0103 tendonul a protestat \u015fi mai abitir, \u015fi a trebuit s\u0103 renun\u0163. \u00cen sf\u00e2r\u015fit, la a patra tur\u0103, cea din Cindrel, mi-am pus bandaje \u015fi dou\u0103 perechi de \u015fosete, tendonul era vindecat, ce putea s\u0103 mi se mai \u00eent\u00e2mple, nu? Ei bine, am uitat s\u0103 m\u0103 dau cu crem\u0103 de soare. M-am ales a\u015fadar cu arsuri serioase pe fa\u0163\u0103, \u015fi mai ales pe nas. Acum mi-a mai trecut, dar tot mi-a r\u0103mas o minunat\u0103 urm\u0103 de ochelari de schi pe mutr\u0103. Se putea \u015fi mai r\u0103u, Horia s-a bronzat cu c\u0103ciul\u0103! Ah, \u015fi cum puteam s\u0103 uit, mi-am scr\u00e2ntit \u015fi o glezn\u0103 c\u00e2nd am tras o c\u0103z\u0103tur\u0103 la cobor\u00e2re, chiar sub v\u00e2rf…. Nici asta nu s-a vindecat \u00eenc\u0103.<\/p>\n
\u00cen ciuda tuturor suferin\u0163elor, a meritat din plin. Efortul la urcare e constant \u015fi intens, mai ales pentru mine (care sunt lene\u015f\u0103 \u015fi n-am rezisten\u0163\u0103). S\u00e2mb\u0103ta am avut parte de o vreme \u00eenchis\u0103 cu cea\u0163\u0103, \u00eenc\u00e2t a trebuit s\u0103 ne \u00eentoarcem din drum (eram de altfel foarte aproape pe locul unde vroiam s\u0103 ajungem, pe un v\u00e2rf de 1.840 m care se cheam\u0103 B\u0103tr\u00e2na, dar nu se mai vedea chiar nimic). Z\u0103pada \u00eens\u0103 u\u015foar\u0103, nu chiar pulver, dar pe acolo. Duminic\u0103 \u00eens\u0103, cu soarele de care v\u0103 povesteam, z\u0103pada a devenit umed\u0103 \u015fi mai grea. Dar pe cobor\u00e2re tot o pl\u0103cere a fost.<\/p>\n